Doamnelor si domnilor, am un articol foarte interesant pentru voi. A fost scris de Rebecca, o puştoaică de 4 ani şi 3 luni. Ea a vrut sa va povestească viaţa ei de grădi şi iată ce a ieşit. Ce părere aveţi? Are talent?
Hfgfghgfgtttbhhbn,mnbvg ggjhhgfdsapoiuytrewqpol.okiuuutwqcvcgtfggyuklppppihyghhjhhjjkjjmmjmkkmknmmnnnnm mmijjhgghbhhuhhhhhnjhjjjmnmjmujnjhuhbhhuiù cccvcxxxxxxxxxxxxxxxxeexxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxrrxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxyyyvkll;.p;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;ll99999999998777777777777777777777777676522hol554455
Acum vreo 4 ani, de ziua mea m-a apucat o nebuneală, că eu vreau să mă detoxific, dar musai în februarie, în preajma lui 12. Aşa că am primit o carte despre detoxificare, cu reţete şi poveşti şi idei. Foarte bună cartea, am învăţat multe din ea, dar reţetele erau gândite pentru un locuitor al unei ţări, unde papaya şi lychee cresc prin fiecare raft al supermarketurilor. A fost greu, vă jur şi nu am putut ţine regimul complet. Şi cei care au avut ocazia să mă cunoască ştiu că dacă mi se pune pata de regim, e regim frăţioara mea!
Şi ştiţi că e regim, că de ceva vreme v-am înnebunit pe acest blog, cu articole legate de dietă sau nutriţie. Astfel că propunerea celor de la Dacia Plant, de a testa şi scrie aici despre Detoxicolon, s-a potrivit ca o mănuşă. Pentru că deşi am ţinut regim şi am fost atentă la ce am mâncat, tot am mai executat un mezelic, o lactate procesată, cafea multă şi ţigări. Prin urmare, un pic de ajutor să scap de toate prostiile pe care mi le ofer cu atâta nonşalanţă, nu strică.
Mi-am luat tableta în braţe (despre care vă voi povesti săptămâna aceasta pentru că deja convieţuim de o lună şi jumătate şi se cere!) şi m-am plimbat pe site-ul Detoxicolon, să văd despre ce e vorba şi cu ce se mănâncă (iaurt). Şi am aflat că, pe lângă faptul că te ajută să scapi de toxine şi să îţi cureţi un pic colonul, mai are ca efect secundar şi scăderea în greutate. Ceea ce îi place foarte mult Georgeascăi, care a slăbit 13 kilograme şi mai vrea să scape de vreo 3, ca să se simtă bine în pielicica ei. Care după această detoxifiere, sigur că va fi mult mai luminoasă!
De mâine încep şi eu cura de detoxifiere şi sunt curioasă să văd care va fi rezultatul şi cum mă voi simţi, mai ales că am înţeles din mărturiile celor care l-au folosit că reglează şi tranzitul intestinal. Mâine dimineaţă vă spun pe twitter şi facebook cum e la gust, dar la mirosul pe care îl are nu cred că e foarte rău. Am băut ceaiuri medicinale la viaţa mea şi îmi place gustul de plante.
Până când testez eu produsul şi aflu dacă e amar sau nu, mai trebuie să vă spun câte ceva: şi anume că anul acesta Dacia Plant împlineşte 10 ani de activitate şi are o campanie prin care se sărbătoreşte. Bănuiesc că aţi văzut deja spoturile şi alte articole despre produsele lor.
Şi trebuie să ştiţi că au o fabrică performantă, care arată foarte bine văzută de afară, că am trecut eu în week-end, pe lângă ea. Chiar mi-ar fi plăcut să intru, dar nu eram eu la volan şi probabil că nu m-ar fi primit oricum, că nu te duci aşa, câine surd la vânătoare.
Ei bine, dacă e ziua lor şi fac cinste, avem 5 cutii mari de Detoxicolon, pe care le dăm pe acest blog. Ce trebuie să faceţi voi? Să îmi răspundeţi în comentarii, de ce credeţi că e utilă o cură de detoxifiere. Prin tragere la sorţi şi cu ajutorul tătucului random.org, vom decide cine primeşte una dintre cele 5 cutii, cu condiţia ca după cura de 21 de zile, să ne povestească, într-un mail despre experienţa sa cu Detoxicolon. Data limită până când puteţi comenta este 30 aprilie ora 23.59. Pe 1 Mai vedem ce zice random.org.
Din această campanie mai fac parte Denisuca, Raluxa, Sigina şi Tomata.
Să vedem ce mi se pare mie interesant.
Marţi, 3 aprilie a fost lansarea oficială a Nokia Lumia 800 şi Lumia 710, un model mai accesibil. Sincer, din ce am butonat 800-le, mi-a plăcut. Nu ştiu cât de uşor aş putea face trecerea de la Android la Windows Mobile 8, dar pentru pasionaţii de Nokia, Lumia este highlightul primăverii, cu siguranţă. În cadrul petrecerii de la Barletto, minunatul meu Samsung Galaxy S (da, umblu cu vechituri!) m-a trădat în faţa întregului public şi s-a lăsat bătut de Lumia 800 în întrecerea #smokedbynokialumia – proba de viteză-făcut-poză. Îi găsesc totuşi scuze, şi-a luat multe trânte şi de o lună mă roagă să îi schimb ROMul şi eu ca o stăpână haină nu l-am băgat în seamă.
Tot la evenimentul Nokia am avut şi eu ocazia să văd un show DrumCafe, pe care cred că mai vreau să îi văd. Zău!
Ştiţi care este avantajul unui blog personal? Pe lângă maşini, femei (sau bărbaţi!), vile la munte şi la mare si brăţări de aur, mai şi poţi scrie tot ce vrei despre subiectele care te pasionează. Aşa am ajuns ca în trei zile să am un articol despre igiena dentară a potăilor, unul despre avorturi şi unul despre diete. Pentru că e blogul meu şi scriu despre ce vreau şi îmi place. Şi pentru că multe doamne şi domnişoare mi s-au confesat că le-am impulsionat să pună osul la treabă şi să renunţe la şunculiţele de pe ici, pe colo. Este o onoare pentru mine să aud asemenea vorbe, credeţi-mă! Mă crezi Raluxa?
Azi, într-una dintre discuţiile grupului nostru de pe facebook, grupul grăsunelor care se tratează (nu-l căutaţi, e secret) mi-am dat seama că mulţi oameni când se gândesc la dietă se gândesc la ouă fierte, piept de pui la grătar sau fiert şi salată verde cu zamă de lămâie, sau şi mai rău supă de varză. Şi brusc le piere orice chef de dietă şi prestează o şaorma, doar pentru a uita de gustul cărnii de pui fiartă, câh, ptiu-ptiu ducă-s-ar pe câmpii!
Dar să ştiţi că o dietă poate avea gust şi am să vă dau câteva idei de mâncăruri gustoase, sănătoase şi bune la regim.
Săptămâna trecută a răzbatut în online o ştire cum că nu ştiu ce ONGuri au propus o lege în care să fie introdusă obligativitatea unor ore de consiliere psihologică în cazul unui avort. Clar, consilierea este rezervata femeilor care doresc sa scape de o sarcină nedorită.
Deşi la prima citire a articolului scris de Vali Petcu mi-am zis că nu mai abordez subiectul pe blogul personal, la o săptămână distanţă m-am răzgândit. Asta spune ceva despre cât de constante pot fi femeile, nu?
Se pare că unul dinte motivele declarate ale acestui proiect de lege este natalitatea scăzută, adică la 1000 de copii născuţi avem 520 de avorturi. O cifră mare, nu-i aşa? Jumătate dintre copiii care ar putea sa ne plătească nouă pensia peste 30 de ani, nu mai ajung să facă asta. Alarmant ar spune unii.
Eu zic că multe dinte aceste avorturi ne salvează pe noi de la plata ajutorului social.
Cumva avem impresia ca acei copii care mâncau noroi pe pâine vor ajunge să ne plătească nouă pensia?
În locul unor proiecte de lege concepute după chipul şi asemănarea BOR-ului, poate ar fi mai bine să ne întrebăm de ce sunt atât de multe sarcini nedorite. Să fie din cauza lipsei educaţiei sexuale? Oare nu ar fi mai bine ca în şcoli să îi învăţăm pe copii ce înseamnă contracepţia şi protecţia împotriva bolilor cu transmitere sexuală? Dacă se poate, vă rog ca orele de educaţie sexuală să înlocuiască orele de religie. Iar la aceste ore, mi-aş dori să nu văd profesori pudibonzi care să le spună copiilor că masturbarea duce la orbire şi că ar fi bine să fie virgini în noaptea nunţii. Ci profesori îndrăzneţi care să poată duce o conversaţie despre subiect astfel încât toţi elevii să înveţe cum se pune un prezervativ. Vreţi filme cu avorturi – daţi-le sa vadă. Vreţi poze, aş propune câteva cu herpesul înflorit. Şi dacă decid că vor să se mărite virgini, perfect!
În ultimele zile am citit multe articole pe subiect. Unele pro, altele contra, altele care predică moderaţia, unele dure ca să ne trezească la realitate. Unele cu poveşti impresionante. Dar poveştile sunt impresionante prin raritatea lor. Adevărul este că unele avorturi trebuie să se întâmple. Este mai bine şi pentru mame, taţi şi posibilii copii.
Iar basmele cu eradicarea avorturilor asta vor rămâne – basme. Dacă nu a reuşit comunismul să îl eradice, nu vor reuşi nici biserica şi nici statul român. Poate doar în situaţia în care vor fi toţi românii educaţi sau condiţiile de trai vor fi suficiente pentru a face un copil şi chiar şi atunci vor exista accidente.
Aşadar, poate că ar fi mai bine să începem campanii de educare a populaţiei, să deschidem cabinete de planificare familială şi să nu mai consiliem atâta femeile. Sau dacă vrem consiliere, să fie înainte de a-şi desface picioarele, nu după, când ştiu că nu au cum, cu ce şi cu cine să crească un accident.
Închei cu vorbele unui mare filosof pe numele său George Carlin care spunea că “not every ejeculation deserves a name”.
Săptămâna trecută am fost cu canişul personal la veterinar. Staţi liniştiţi, nu vă impacientaţi, fiara este în regulă, ne-am coafat că doar a venit primăvara şi blăniţa se poartă lungă numai când vine Moşu’ şi zăpada.
Şi cum stăteam eu cuminte, ca orice stăpână bine educată, aşteptând să se termine procesul de dezblănire a copilului, îmi plimbam ochii pe pereţii cabinetului. Printre poze cu cei mai răspândiţi paraziţi, rase de pisici şi reclame la diferite produse pentru igiena patrupedelor am dibuit un afiş care ne anunţa că luna aprilie este luna igienei orale Pedigree.
Hopaaaa, e bine, juniorul deja are o vârstă şi colţişorii nu mai sunt de fildeş ca la 1 an, acum sunt de fideş cu ceva depuneri spre gingie, depuneri ca şi la om care poartă numele de tartru şi ca şi la noi, gura nu mai miroase a micşunele când se întâmplă asta.
Dar ce înseamnă asta? Păi în luna aprilie, care băgăm de seamă că a şi început, vă puteţi duce la unul dintre cabinetele veterinare partenere pentru o consultaţie stomatologică gratuită şi primiţi şi câte un pachet de DentaStix să ronţăie prietenul. O afacere, daca vă abţineţi de la alte cheltuieli. Ceea ce sigur nu se va întâmpla pentru că “Uite ce frumoasă e lesa asta şi uite ce haioasă e jucăria aia şi să ia mama o conservă baiatului?”
Pentru că ne-am tuns şi sâmbătă astrele s-au poziţionat în aşa fel încât ne-am întâlnit cu Cătălin Georgescu avem şi câteva poze ca să ne dăm mari şi tari în spatele blocului.
A, da. Şi blondele mă sufoca.
Recunosc, în sufletul meu sunt o mică alcoolică. Îmi plac tăriile, pe care le beau seci, îmi place berea neagră (Silva neagră, mon amour!), îmi place vinul roşu sec. Nu beau şpriţ, nu beau tărie cu energizant sau sucuri şi cocktailuri nu beau decat rar, ori bem alcool, ori mancam bomboane, nu combinăm.
De fapt, unul dintre factorii apropierii mele de 70 kile a fost şi alcoolul, am avut o perioadă în care nu exista seară în care să nu balotez nişte snacksuri, umezite bine cu o Silva neagră. Eh, ce a fost, a fost şi acum, mai am 4 kg până la 54-ul visat. Şi astea 4 kile, par sa fie cele mai greu de dat jos. În continuare luptăm.
Dar despre ce vroiam eu să scriu aici?
Despre alcool şi dietă, căci mai am puţin şi transform blogul acesta într-unul nişat pe nutriţie.
Nu se poate, efectiv nu se poate sa nu bei când eşti la dietă. Mai ieşi în oraş cu fetele, mai te duci într-un bar cu băieţii, mai o petrecere, mai un social function şi tot ţi se lipseşte un pahar de mână.
Dar înainte de a arunca bunătate de vin şi a comanda clasica apă plată ar trebui să ştii câteva lucruri:
- alcoolurile distilate sunt trecute în categoria caloriilor goale, adică în afara aportului de energie nu au niciun element nutritiv în ele.
- alcoolul distilat are aproximativ 250 k pe suta de grame, mai adaugi un suc de măr, un energizant şi te duci liniştit spre 350 k, dacă nu mai mult.
- la fiecare pahar de băutură alcoolică e bine să bei un pahar de apă, pe de-o parte că te ajută să scapi mai repede de alcool, pe de altă parte că te umple şi îţi mai taie din pofta de băut. Plus că ai un pahar în faţă, nu vor sări prietenii pe tine că ai paharul gol.
- berea şi vinul sunt trecute la categoria alimente. Berea conţine vitamina B şi alţi nutrienţi. Berea are şi o valoare calorică mai mică, pornind de la 23 k pe suta de grame şi ajungând la 50 k. Deci o doză de 330 ml are între 75 şi 165 k. Iar o bere, dacă vrei poţi întinde timp de câteva ore, dacă ai şi un pahar de apă în faţă.
- vinul e de preferat să îl bei sec sau demisec, dacă vrei poţi şpriţ, dar cu maximă atenţie, ca să nu uiţi că ai o limită. Dacă îţi place vinul cu cola (the horror!) light trebuie să scrie pe eticheta sticlei de suc. Şi vinul conţine nutrienţi, având o valoare calorică între 70 şi 110 calori pe suta de grame.
- clasica ameninţare 1 gram de alcool = 7 calorii, dar aici vorbim de alcool pur. Daca poate careva să bea un pahar de alcool pur, e eroul meu.
*am scris acest articol ca răspuns la un articol de pe Barstein.ro, în care autorii băteau atât de tare câmpii, încât mi-a crescut tensiunea. Eu fiind o susţinătoare a berii. Cu măsură.
Apropos, burta de bere, se face aşa de la toate tâmpeniile pe care le mâncaţi lângă bere. Alune, chipsuri, grăsimi şi alte bălării. Plus că uităm de măsură, totul trebuie făcut cu măsură, mai puţin sexul, of cors.
Loading ...