Off, trag aer adanc in piept si va spun: “Am terminat, tot greul a trecut, urmeaza refacerea!”

Vreau sa le multumesc tuturor celor care s-au gandit la idaho, macar o secunda! Inca nu vad precum aviatorii, si nici nu ma astept la miracole. Important pentru mine este ca de acum incolo nu voi mai fi dependeta de ochelari. Nu voi mai pipai noptiera in fiecare dimineata dupa ochelari,
voi putea face dus si fara ochelari, si culmea voi vedea unde este sapunul!
Acestea au fost lucrurile care m-au impins sa fac aceste operatii. Banalitatile pe care toti le luam “for granted” si care mie imi provocau frustrare.

Recunosc, din punct de vedere obiectiv, aceasta operatie de implant negativ este o interventie banala… Sunt constienta de acest lucru, insa din punctul de vedere subiectiv, al pacientului, este o schimbare majora in viata.

In aceste zile am realizat cat de dependenti suntem de ochii nostrii. Incep sa cred ca e mai usor sa nu auzi, sa nu gusti, chiar sa nu vorbesti, dar ochii sunt puntea noastra de legatura cu lumea inconjuratoare!

Pentru toti cei care au asemenea probleme, sfatul meu este urmatorul: “Strangeti cureaua, strangeti din dinti, faceti rost de bani si operati-va! Schimbarea este uriasa!
Sarutari pe sprancene,

A voastra

idaho

Oooooocheiiiiii, scriu 5 randuri si inchid ca ma cam sacaie, cu un ochi (stangu’) vaz foarte bine, cu celalalt (dreptu’) sunt in continuare chioara ca liliecii
Ieri mers, facut operatie ochiu stangu, nu fost deloc frica, pe principiu: ce nu te omoare, te face mai puternic!
Jur pe ce am mai dulce-n viata ca ii fac de cacao pe astia de la clinica, dupa ce ma opereaza si la alantu, adeca maine!

Ua peste alta e Ok, sunt OK, vaz bine si abia astept ziua de joi cand mi se va scoate pansamentul si de pe ochiul drept, adica ala de-l operez muine!

Va sarut pe sprancene!
A voastră forevăr
Idaho

Dragii babei si pipitele mosului…
A fost odata ca niciodata o preafrumoasa fata pre numele ei Idaho.
Ei, dragii babei… Cand au venitara ursitoarele sa-i urseasca lui Idaho ce credeti ca i-au prevestit? Bogatii (nu) , intelighentie (nu), frumusete (nu), umor (un pic, doar cat sa se prinda de poanta dupa 10 minute), sanatate (mentala, sigur nu!). Ele i-au prevestit sa fie chioara ca liliecii, sa stranga ochii precum mosierii bani, sa nu vada nici barna din ochiu’ sau, nici paiul din ochiul altuia…
Cand fata noastra crescu si se facu o prea mediocra fata, se hotari sa mearga la un mare vraci. vrajitorul din Oculus (pot zice numele ca e gud piar). Dar pentru a ajunge la marele vraci, trebui sa treaca mai multe incercari.
Prima incercare fu sa ia legatura cu marile spirite cosmice ce il inconjoara pe acesta, fu greu, credeti-ma! Caci marile spirite, de fiecare data cand Idaho a noastra incerca sa le contacteze, erau prea ocupate sa isi faca manichiura, sa comenteze ultimele soap operas de pe canalul intergalactic de telenovele si sa barfeasca ce au facut spiridusii. Dar aceasta poveste, deja vi-o spuse baba…
A reusit dragii mei, iar spiritele, maniate ca au fost deranjate din ocupatiile lor celeste, i-au spus sa vina peste 3 saptamani in cap pe la lasarea soarelui, caci vrajitorul atuncea o va primi.
A doua incercare a fetei fu rabdarea… Stranse din dinti si astepta si astepta si astepta si astepta si pana la urma trecura cele trei saptamani. Idaho, ferice se du-se la cabana marelui vrajitor. Atunci vazu si cum arata spiritele cosmice, erau blonde si vide, de orice gand, caci asa sunt marile spirite.
Mai astepta un pic si intr-un final marele spirit o primi in iurta, o fumega cu abureli, sa-i treaca spaima, o privi in ochi sa-i vada sufletu, o cantari din priviri sa vada cat de mult isi doreste sa se vindece dupa care incepu prima incantatie. Auahaaaaaaaaaa, auahaaaaaa.
Dupa ce termina incantatia, ii spuse ca o va vindeca, dar marele absolut ii soptise ca fata mai trebuie sa isi exerseze rabdarea. Astfel fata noastra mai astepta inca 3 saptamani pentru a fii vindecata…
Si…..
Ai adormit, pui mic? Iti povesteste baba data viitoare…

Nu stiu daca v-am povestit, insa idaho e mai chioara asa de la mama natura. Cu trecerea vremii, a facut varsta necesara pentru a se opera. Asa incat, pe data de nu mai stiu, am pus mana pe telefon sa sun la o clinica prestigioasa din Cufuresti, pentru a ma programa la o consultatie in vederea operatiei (suna ilar, nu? o consultatie in vederea operatiei pentru a vedea mai bine!). OOOOcheeeeeeeeiiiii, iau telefonul, formez numarul si suna, suuuuna, suuuuuuunaaaaaa. Pula raspuns. Repet figura, acelasi rezultat. Repetir de vreo 15 ori, caci repetarea e mama invataturii!
Intr-un final, ma iau nervii si fac spume verzi la gura. Ma uit pe saitu’ clinicii, vaz niste adrese de meil. Deschid Thunderbirdu’ si ma apuc sa scriu:

Stimati Domni, Stimate Doamne,

In primul rad trebuie sa incep prin va comunica faptul ca mi se pare jenant ca o clinica de talia aceasta sa nu aiba angajata o centralista care sa preia telefoanele. Am incercat sa sun in intervalul orar 11.00 -12.00 folosind toate numerele de telefon afisate pe site-ul dvs.
As fi dorit ca in momentul in care demarez un proces destul de important pentru mine sa nu fiu obligata sa ma adresez prin mail, ci sa aud o voce…

Va scriu rugandu-va sa imi spuneti la ce numar de telefon pot suna (as prefera chiar sa imi si raspunda cineva) pentru a-mi face o programare pentru consultatie.

Cu stima,

Idaho

Oooocheiiii, dau send si ma gandesc fericita, ca in maxim 10 minute primesc raspuns. Ha! Poate in cele mai umede visuri ale mele, caci de-a lungul zilei au citit mesajul meu de vreo 6-7 ori, da’ raspuns nexam (mi-au venit Read Receipt-urile). Intr-un final, primesc un raspuns edificator:

Buna ziua!
Am rugamintea sa insistati la telefoane,sunt f.solicitate avem 5 numere
de telefoane noi nu raspundem decat doua colege ,printre care mai facem
si altceva,daca nu lasati-ne dumneavoastra un numar de telefon la care
va putem contacta noi.
Cu speranta ca ne-am inteles si cu multumiri,Oana D.

Dar pe de alta parte mai vine unu’

‘Avem 4 centraliste, dar telefoanele sunt extrem de ocupate mai ales dimineata. Incercati dupa ora 16 cu telefonul. Veti fi contactata si prine-mail de secretariatul nostru.

Doua sau patru? Nici ei nu sunt siguri…

Aha, incerc cu un meil in care le zic ca daca vor banii mei sa ma sune, caci sunt fierbinte de la nervi.

Stimati Domni, Stimate Doamne

Numarul meu de telefon este 07XXXXXXXX. Lucrez si nu imi permit sa imi pierd vremea dand telefoane. Daca doriti un client in plus sunati-ma. Daca nu, ma voi indrepta catre alta clinica.

Cu stima,
Idaho

Deci le-am dat numaru’ si am asteptat si dupa vreo 3 (trei) zile, au binevoit sa ma sune…
Sa va explic cum a decurs discutia:
Ea: Alo, Buna ziua Domnisoara Idaho?
Eu: Da
Ea: Ma numesc Icsuleasca de la Clinica Blabla, va sun in legatura cu mailul pe care l-ati transmis
Eu: Deci l-ati citit??? Raman profund recunoscatoare.
Ea: De ce sunteti asa de sarcastica? (Sunt sarcastica fiindca tu esti proasta si fiindca eu pot.) Noi suntem foarte ocupati aici, asa cum ati zis Dvs suntem o clinica foarte cautata. (Da, de chiori ca mine, care vin sa va plateasca o galagie de bani si sa-i tratati ca pe niste carpe). Doriti sa faceti o programare? (Nuuu, v-am cautat fiindca fac un sondaj: Cat de cacanii sunt serviciile medicale private in Romania, multumesc, m-ati edificat!)
Eu: Da Domnisoara.
Ea: Nu avem posibilitatea sa va programam decat peste 3 saptamani, pe 27 iunie, la ora 10.
Eu: Donsoara, v-am scris in meil, lucrez si nu-mi pot pierde vremea, dupa ora 18.00 se poate?
Ea: La ora 17.00, va programam atunci. Sa nu veniti cu masina (Fatuco, am -20, chiar crezi ca sunt atat de nebuna incat sa periclitez viata a atatora bucuresteni, sofand??), sa stiti ca vi se vor pune picaturi in ochi (Wow, chiar asa? Nu stiam! Nu dupa 20 de ani de atropina!).
Eu: Stiu Donsoara, nu e nevoie sa-mi ziceti!
Ea: Nu inteleg de ce nu sunteti maleabila, eu incerc sa va explic cum va decurge consultatia!
Eu: Fiindca sunt informata Donsoara. Deci pe 27 la ora 17. Va multumesc, la revedere.

Acum astept sa vina 27, desi cred ca s-ar putea sa mi-o traga astia… Poate fac experimente pe chiorii mei…
Oricum, sa va explic de ce m-am apucat sa scriu aceasta insemnare. Fiindca, nu am gasit multe informatii despre operatia pe care voi urma sa o fac. Asa incat voi crea o categorie care se va numi ‘Implant negativ’. Aici voi scrie epopeea mea, sa afle si altii cum e.