Miercuri am fost la Conferinţa KFC, conferinţă care le-a invitat pe 4 domnişoare (Simona Stănescu, Andreea Burlacu, Ana Maria Iana şi Ileana Ghiţă) să vorbească despre “femeia 2.0″. Prezentările fetelor au fost apropriate în descrierile făcute femeii 2.0, lasând la o parte faptul că Ileana Ghiţă descria femeia 2.0 ca având 19 – 20 de ani, iar eu îi şopteam unui domn prezent că am 27 de ani şi încă mă consider fată, nu femeie. Mă consider femeie, doar în anumite situaţii, dar nu despre asta vom vorbi acum. (more…)

Mai sunt câteva ore şi avem parte de Optimism 2009!
Abia aştept această conferinţă pentru că mă recunosc ca fiind o pesimistă cu accese de optimism şi tocmai pentru că îmi dau seama de asta aş vrea să ajung complet optimistă (adică să văd totul în nuanţe de roz bonbon!).
Prin urmare voi trece 3 ore pe la birou după care îmi voi transborda fizicul înveşmântat intr-o rochiţă roşie spre HoJo, cum i se spune hotelului Howard Johnson in jargonul turistic.
Abia aştept prezentările lui Dragoş Bucurenci şi of cors a lui Bobby Voicu. Însă şi secţiunea de user generated optimism sună promiţător…
Bineînţeles, conform tradiţiei, mă voi întâlni cu mai multe persoane pe care le plac şi admir, deci e clar, mâine va fi o zi interesantă!
Şi, da! Voi lua notiţe şi voi scrie un articol lung şi plictisitor.
Ieri seară am avut plăcerea de a participa la Re:Seminar, am fost foarte mândră de mine, pentru că nu doream să ajung acolo prin intervenţia celor din panel ci prin propriile mele puteri şi cred că am reuşit.
A fost un eveniment reuşit din punctul meu de vedere, pentru că m-am dus acolo ca să învăţ şi am rămas cu câteva idei foarte bune.
Cristina “Joe” Popov – Întrebările brandului în tinereţe
-
- prezentarea Cristinei “Joe” Popov a avut un aer de curs predat de o profesoară.
- “Ce este un brand?” percepţia pe care o au consumatorii despre o marcă
- poţi deveni un brand vrând-nevrând, în situaţia în care devii un brand în mod necontrolat, audienţa crede ce vrea. Dacă devii un brand în mod controlat, poţi comunica valorile brandului.
- publicul ţintă trebuie identificat, trebuie înţelese valorile acestuia şi trebuie răspuns la întrebarea “de ce ar deveni fidel brandului?”. După ce sunt identificate aceste răspunsuri, publicul ţintă poate fi ţinut aproape şi stimulat.
- Joe Popov a vorbit şi de analiza SWOT, idee foarte interesantă pentru un blog, mă întreb câţi dintre bloggerii români au făcut o analiză SWOT a propriului blog?
Ce am învăţat? / Ce voi aplica?
- voi încerca să fac o analiză SWOT a blogului de nişă pe care încerc să îl ridic.
Cristina “Pyuric” Chipurici – Personal Branding
-
- recomandă crearea şi folosirea conturilor pe siteurile de socializare (Facebook, LinkedIn, Twitter)
- recomandă completarea paginii de about cu toate detaliile personale.
- folosirea cărţilor de vizită
- identitatea vizuală aceeaşi fotografie peste tot
- implicarea in organizarea unor evenimente şi iniţiativă
- utilizarea Google Alerts pentru a monitoriza ce apare despre tine şi brandul tău
Ce am învăţat? / Ce voi aplica?
- îmi voi face o carte de vizită personală pentru că ieri mi s-a părut aiurea să ofer cartea de vizită de la job, având în vedere că nu avea nicio legătură cu evenimentul în cauză.
- voi încerca să găsesc o poză care să mă mulţumească astfel încât să o folosesc pe toate siturile de socializare, să îmi unific imaginea prezentă în online
- am câteva idei de evenimente pe care sper să le pot pune în aplicare până în toamnă
- deja mi-am creat câteva alerte pentru Idaho, idah0 şi Corina Georgescu (doar că idaho se numeşte şi un stat din SUA şi am un feeling ca nu va fi prea uşor)
Alexandru “Buddha” Negrea – Prezenta si comportamentul bloggerilor la evenimentele din offline
-
- dacă vrei să ajungi la un eveniment poţi trimite un mail organizatorilor pentru a primi invitaţie
- prezenţa la evenimente este condiţionată de comportamentul online (scris frumos)
- dacă ajungi la un eveniment nu stai pe parcursul evenimentului “la ţigară”, încerci să iei notiţe si după eveniment încerci să scrii un articol cât mai consistent cu lux de amănunte şi cu puţine fotografii
- 90% dintre participanţii la un eveniment ar trebui să ştie că ai fost prezent (cred că în acest moment sunt pe la 10 – 15%)
Ce am învăţat? / Ce voi aplica?
- voi încerca să îmi înfrâng timiditatea şi voi încerca să mă prezint la evenimente
- deja aplic una dintre lecţii şi scriu articolul de faţă
Costin “ecostin” Cocioaba – Blogosfera nu exista!
-
- Costin Cocioabă a militat pentru blogurile de nişă, menţionând că acestea produc conţinut citabil, aduc părerea specialistului şi deţin branduri “îngrijite”
- trebuie să identificăm publicul ţintă şi trebuie să ne raportăm la acesta
- articolele pe blogurile nişate trebuiesc să fie bine documentate şi bogate în multimedia.
- prezentarea lui Costin Cocioabă a fost un pic prea rapidă datorită lipsei de timp, însă slideul mi se pare elocvent.
Ce am învăţat? / Ce voi aplica?
- după acest eveniment sunt convinsă că am ales bine când m-am decis să scriu pe un blog de nişă
- mă voi documenta şi mai bine când voi scrie articole, referitor la acest subiect am primit câteva tips & tricks şi de la Adi (Buddha), dar nu cred că am voie să le fac publice.
Concluziile
- “A primi link este extrem de conjunctural” – Adi Ciubotaru
- trebuie să ne raportăm la întreaga industrie
- s-a creat un foarte mare buzz pe twitter trebuie doar să vezi #reseminar
- s-au scris foarte multe articole în care s-au dat linkuri càtre alte articole, a fost urmat sfatul lui Alexandru Negrea
Eu mă bucur că m-am putut reîntâlni cu câteva persoane care mi-au devenit dragi: Tara Duveanu, Pyuric, Adi Ciubotaru şi Iyli. După eveniment ne-am dus şi am băut o limonadă la Coyote şi am dezbătut evenimentul, am bârfit şi am râs. O seară reuşită pentru mine şi m-a lăsat şi durerea de cap!
Şi la final, pentru a urma sfatul lui Alex Negrea, voi face şi eu o listă cu cei care au scris, dar vă recomand pentru a citi toate articolele apărute în urma Re:Seminarului să cititi articolul de follow-up de pe refresh.ro
Tara Duveanu, Adi Ciubotaru, Sabina Cornovac, Pyuric, Ştefan Manea, Sorin Tudor, Sorin Rusi, Raluca Popa şi mulţi alţii.
Stiti care e noua mea dilema? De ce la noi nu se poate? Adica ma uit aici si-mi ploua-n gura, insa cand ajung pe meleagurile mioritice si dau peste TaraFashion si gasesc un mare manechin chel, mi se amareste gura.
E atat de greu de inteles? Preferam sa vedem cum arata o fusta pe o femeie in carne si oase, nu cum cade o bucata de material intinsa pe niste plastic.

Si asa, noi romanii suntem destul de reticenti atunci cand vine vorba de shopping online, pai daca nici sa iti vinzi marfa cum trebuie nu stii, de ce mai iti deschizi magazin online?
Sunt convinsa, probabil ar fi costisitor, dar banii aceia nu s-ar intoarce la tine, vanzator? Nu ai avea un boost de vanzari, atunci cand clientele ar vedea cum cade materialul, cum se muleaza pe o femeie in carne si oase, nu le-ar lasa si lor gura apa si n-ar scoate imediat cardul din portofel?
Nu ar fi mai bine pentru tine, dar si pentru clientele tale?
Ma uit la reprezentantul roman si imi dau seama ca ar mai fi multe subliniat, social bookmarking, un design eyecatchy, si multe alte lipsuri pe care un designer le-ar vedea mai repede…
Nu inteleg aceasta nebunie… “Sustin blogosfera feminina”
Stiti de ce nu sustin blogosfera feminina? Pentru ca nu are nevoie de sustinere. Este de sine statatoare.
Au ajuns femeile precum tiganii, lupta impotriva unei discriminari inexistente. Pe cand femeile sunt discriminate pozitiv, exact ca si tiganii.
Ati vazut voi barbati carora sa li se deschida portiera masinii? Nu, singurii care au privilegiul asta sunt cei care au sofer personal si limuzina.
Ce e cu femeile care au impresia ca sunt victime? Cred ca le-a intrat in cap ideea ca daca victimizeaza sunt mai apreciate de barbatii care vor dori sa le ocroteasca.
Cat despre toate aceste bannere de promovare, lasand la o parte ca este vorba de o simpla smecherie care sa faca cunoscut domeniul hotcity.ro (care intre noi fie vorba nu se vrea a fi decat un alt sait de muieri proaste care vorbesc despre trenduri si lucruri pe care nu le inteleg!) sunt de o prostie crasa care ma dau pe spate gandindu-ma ca se esista si femei oarecum intelighente care au pus botul.
Si ce vrea sa spuna Dana cu:
Sa va spun un secret :), militez pentru Get the power back to the women. Stiti, dupa modelul power back to the people.
Cumva femeile au pierdut controlul? De fapt femeile, aveau nevoie de vreun control, in afara de cel psihologic si ginecologic?
De unde pana unde aceasta dorinta de putere?
Chiar nu va dati seama, voi femeilor ca aveti o pozitie mai buna decat a barbatilor? Ca deja detineti controlul prin simplul fapt ca existati? Chiar trebuie sa vedeti un banner de toata jena pe niste bloguri ca sa va simtiti importante? Chiar mai aveti nevoia de sloganul “Girl power”?
Daca raspunsul la toate aceste intrebari este da, atunci regret apartenenta mea la acest sex…



























