In ultimele zile am bagat in seama un fenomen frustrant.
In ultimele zile, cativa dintre cei pe care eu ii citesc cu obstinatie, au inceput sa fie atacati de diversi cretinei.

Imi dau seama, blogosfera e un spatiu liber, democrat, unde spunem cam fix ceea ce ne vine pe chelie. Acesta, cred ca a fost motivul pentru care am si inceput sa am un blog. Insa, intotdeauna atunci cand am comentat pe cineva, am incercat sa fiu coerenta, sa aduc argumente daca eram impotriva spuselor din acel post. Asa mi se pare de bun simt.

Veti spune ca nu le putem cere cretineilor sa aiba bun simt. Dar ma gandesc, daca nu iti place ce citesti, oricand poti sa inchizi frumos fereastra, sau tabul…

De ce trebuie sa aruncam cu rahat in ceilalti daca nu ne place cum gandesc? Ba mai mult, hai sa purtam discutii, cu argumente si contra-argumente, hai sa nu recurgem la jigniri!

Dracu, Rufio si Isis au fost agresati verbal, pe propiile lor bloguri de catre niste inapti. Spun inapti, fiindca, doar un inapt recurge la jigniri. Toti cei trei mentionati, totusi au lasat comentariile si chiar i-au invrednicit pe prosti cu un raspuns. Cateodata ma gandesc ca probabil ar fi fost mai normal sa stearga comentariile si gata! Ignore total…

Acesti trei oameni pe care i-am enumerat un pic mai sus au un punct de vedere personal asupra vietii, isi expun acest punct de vedere pe blog, nu ofenseaza pe nimeni si totusi se gasesc cocotieri care sa ii jigneasca pentru ceea ce gandesc.

Ma scarbeste situatia, imi provoaca un sentiment neplacut de mizerie sub unghii. Imi lasa senzatia ca romanasul pana nu arunca cu putin maro peste cei din jurul lui, nu se simte implinit.

Se pare ca un copil de 4 ani s-a imbatat ranga si a ajuns in spital in coma alcoolica profunda. Deci pustiu, care probabil nici nu stie sa numere pana la 4, bea ca porcu’! Pe deasupra, citez: “Nu este vorba de un simplu accident, atât mama cât şi medicii confirmă că micuţul este consumator înrăit de alcool.“. La 4 ani, femeie?

Adica tu, mama de plod cretin si alcoolic, cand il vezi cu sticla-n mana, ce zici? Mai ia mama un paharel, sa dormi linistit la noapte! Sau pui mana pe cel mai apropiat obiect contondent si il bati de iese si ultima picatura de alcool din el? Adica o batuta de aia atat de crunta incat doar cand vede vreo sticla, fie si de suc, sa intre in soc nervos.

Cum mortii ei de viata, ajungea puradelu’ ala la sticla? Cum ajungea sticla la el? De unde stia puradelu’ ce-i aia alcool? Stie ce e un Cabernet? Dar un Pinot Gris? E mai buna berea blonda sau cea neagra?

Numiti-ma fara suflet, eutanashia cred ca ar fi cea mai potrivita in aceasta situatie..

FOB, fobi, s.m – Animal mamifer, se considera pe treapta superioara a evolutiei, domesticit, indeplineste diverse activitati: mancat, execrat, reprodus etc.
FOABA, foabe, s.f. – Animala mamifera, considerata de catre Fobi (v. mai sus), cu o treapta sub treapta superioara a evolutiei, indeplineste diverse activitati: face mancare pentru fob, execrat, reprodus cu fob, rezulta mici fobi.
Aceste animale, pot fi gasite la fiecare pas. Doar trebuie sa va uitati in jur si veti recunoaste unul dintre ei. Semnele sunt vizibile: privire inversunata, sprancene incruntate, voce stridenta, foabele sunt si mai usor de recunoscut, sunt femelele ce merg cu doi pasi in urma masculului.
Se ascund sub masca: homofobiei, xenofobiei, rasismului, patriotismului, socialismului, nationalismului, familismului, bigotismului, manelismului etc.
Unii dintre cititorii mei vor spune ca termenul pe care il folosesc n-are nicio legatura cu toti acestia. Ei bine, are o legatura cu mine personal, deoarece toti cei mai sus mentionati, ma fac pe mine sa sufar de o fobie. Fobia de ei.
Aceste fiinte, inguste, cu mintea deschisa precum picioarele unei calugarite, imi provoaca repulsie combinata cu frica. Mi-e frica de ei, fiindca ei au fost baza tuturor sistemelor opresive din lume. Ei au fost fundamentul tuturor statelor totalitariste. Ei pentru ca fiind atat de inchistati in propria lor mizerie, nu au putut gandi mai departe de limitele pe care singuri si le-au impus. Societatea in care ma vad obligata sa imi duc existenta imi induce simptomele obsesiv compulsivilor. De fiecare data, cand intru in casa sar in dus si ma spal, parca dorind sa imi dau jos pielea de pe mine, epiderma, care poate a fost contaminata de gandurile lor mici si privirile lor rele.
Ma macina sa vad o asemenea cantitate de ignoranta in jurul meu, intr-o lume in care avem tot.
Mi-e frica pentru mine, dar mai ales pentru posibilii mei copii. Mi-e teama ca datorita unor imprejurari pe care nu le voi putea controla, un asemenea om, imi va pune mie calcaiul in jugulara, doar pentru ca nu am gandit, simtit sau actionat ca el.
Mi-e frica de turma de oi incontrolobile pe care o vad in fiecare zi in jurul meu.