Mă gândesc ce mişto ar fi fost pentru băieţii cu ochii albaştri să fi avut şi ei facebook pe vremea când trebuiau să-şi facă treaba. Rata autodenunţurilor facebookuieşti ar fi fost aşa de mare că nu ar fi avut destule case unde să ne ducă la discuţii amicale, doar noi şi cartea de telefon.
Deşi nu mă numesc o fană a Facebook şi dacă ar fi să aleg între Facebook şi Twitter aş alege Twitterul cu ochii închişi şi sufletul împăcat, iată-mă că am ajuns avocatul diavolului şi iau şi eu apărarea Facebook în privinţa securităţii.
Ne plângem în grup şi ne batem pe umeri că Facebook ne fură informaţiile şi le atârnă pe pereţii virtuali ai internetului, fără a sta 2 minute să ne gândim că aproximativ 90%* din ceea ce apare online despre noi, e postat chiar de noi pe diferitele reţele de socializare.
Exemple sunt căcălău, Măria Ta! Dar în minte îmi vine acum o doamnă, care a comentat la un articol de pe un blog renumit. Doamna cu pricina s-a decis să povestească cum era dumneai într-o relaţie cu un coleg şi după ce au aflat şi restul de colegi, nu a mai fost băgată în seamă.
Dar nu avem doar poveşti ca cea a doamnei, avem fotografii, avem replici pe twitter, avem opinii pe blog.
Consider că absolut orice comunicăm în online rămâne lipit de noi, fie că vrem sau nu. Dacă ne asumăm ceea ce am comunicat este perfect, trăim pe principiul “asta avem, asta iubim”** şi nu vom plânge dacă vom pierde joburi sau iubiţi din cauza contului de facebook. Dar dacă vrem să proiectăm o anume imagine despre noi, imagine care e puţin diferită de adevărul pe care îl ştim, atunci trebuie să învăţăm să ne controlăm. Nu punem fotografii topless dacă ne pretindem a fi demoazele virgine şi nici poze cu căţei pufoşi dacă ne pretindem a fi nazi raşi în cap. Alegem o cale şi mergem pe ea! Americanii au o vorbă “consistency“, adică monşer, suntem constanţi în gândire şi acţiuni.
Dacă vrem ca imaginea noastră să fie curată şi elegantă, trebuie să exercităm aceiaşi 7 ani de acasă, atât în mediul online cât şi pe stradă sau la birou.
S-au dus vremurile dulci în care mediul online era locul unde puteam refula fără a fi traşi la răspundere, acum trebuie să învăţăm că modul în care acţionăm online poate avea consecinţe în viaţa de zi cu zi.
Mă vedeţi că militez pentru protecţia copiilor (niciun copil nu ar trebui să fie maltratat!), protecţia animalelor (niciun animal nu ar trebui să fie chinuit), pentru protecţia celor care nu se pot apăra, dar niciodată nu mă veţi vedea militând pentru protecţia proştilor faţă de propria prostie. Aşa încât nu veţi vedea pic de milă din partea mea faţă de bietele fiinţe a căror siguranţă e pusă în pericol de contul de Facebook.
Facebook nu a făcut nimic altceva decât să publice informaţii care i-au fost puse la dispoziţie de posesorii conturilor.
Am sau nu dreptate?
* cei 90% sunt un procent pe care îl arunc eu, fără a avea o bază statistică la îndemână, iar cei 10% care ne rămân reprezintă informaţiile aduse de ceilalţi despre noi.
** eu merg pe acest principiu şi dacă veţi citi articole de la începuturile acestui blog veţi găsi un limbaj licenţios pe care nu îl mai folosesc în scris. Nu pentru că mi-ar fi ruşine, ci pentru că ştiu că nu suntem suficient de maturi ca societate ca să nu judecăm oamenii după numărul de înjurături dintr-un articol. Da, ştiu că am folosit sintagma “căcălău, Măria ta!”, era doar o figură de stil care evidenţia un adevăr.
Fotografiile – ca-ntotdeauna – via alamy.
Uf! Abia ce am ajuns acasă de la conferinţa rotwitter! Am rămas impresionată. Nu am fost eu prezentă la prea multe conferinţe şi poate că altele au fost mult mai interesante decât aceasta, însă pentru mine a fost prima conferinţă la care am regretat ca nu aveam o coală de hârtie (pix aveam, hârtie-mi trebuia!). Am înţeles că totuşi s-ar putea să o vedem pe tare.ro. Cu siguranţă o voi revedea cu plăcere şi blocknotesul în faţă pentru a putea lua notiţe.
Primul vorbitor a fost @floringrozea care deşi era un pic grăbit că trebuia să ajungă la un concert a spus o chestie care mi s-a părut interesantă şi bună de dezvoltat. El a susţinut că foloseşte twitterul ca o formă de filtru, îi urmăreşte pe cei care sunt relevanţi pentru el şi care îi pot aduce informaţii utile din domeniul său.
A urmat @bobbyvoicu care ne-a explicat cum reuşeşte el să urmărească 2328 de oameni. Prezentarea lui a fost de departe cea mai interesantă şi cea mai personală. Îmi dau seama că Bobby Voicu, atunci când are o prezentare la o conferinţă o face la modul cel mai personal. Vorbeşte cu auditoriul de parcă ar vorbi cu nişte prieteni la o bere şi pune pasiune în ceea ce spune. Te convinge. Puteţi citi articolul lui pentru a înţelege mai bine despre ce vorbesc.
Dupa Bobby Voicu a venit pe scenă @adriansoare care a avut o prezentare asupra modului în care o companie poate să beneficieze de pe urma twitter-ului. Cum îşi poate creşte vânzările şi cum îşi poate cunoaşte mai bine clienţii. Ideile prezentate de el ar putea fi folosite de multe dintre companiile din online-ul românesc, ştiu eu câteva care doar spamează cu linkuri şi în rest nimic. A şi prezentat câteva exemple ale unor companii care au avut succes cu conturile de twitter.
A fost şi @exarhu, însă nu l-am urmărit foarte atent pentru că aveam anumite probleme pe cap, probleme ce nu merită să fie menţionate aici.
Iar la final a vorbit @mihaidragan care a fost foarte expeditiv, însă care a contribuit foarte mult la partea de Q&A ce a urmat după prezentările celor cinci invitaţi.
Am stat de vorbă cu @BlegooPr, a cărei zi de naştere a fost azi şi căreia îi urăm “La mulţi ani!”, @SimonaStanescu, @hoinaru, @pyuric, @catalinabanica, @raluxa, @carmen_rusu, @siblondelegandesc şi mulţi alţii pe care probabil i-am omis şi cărora le cer scuze în avans!
Poze nu am, dar găsiţi la @Buddhabar dar şi la raluxa care avea un aparat uriaş in braţe şi am văzut eu că l-a folosit.
Nu în ultimul rând trebuie să îi mulţumim lui @manafu pentru organizarea unei asemenea conferinţe. Abia aştept să particip la Ideas: Optimism 2009
Cu stimă,
A voastră @idah0
LE: Conferinţa pe tare.ro
Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Partea VI
Partea VII
Partea VIII


























