In ultima vreme simt ca nu mai am ce spune. Ma simt goala de idei. In capul meu roiesc ganduri si franturi de amintiri fara niciun sens. Simt ca as avea destul de multe de spus, insa in momentul in care ma asez in fata tastaturii, mintea mea devine un blank total si ma zgaiesc precum curca-n craci la monitor gandidu-ma ce voiam sa spun… Privirea mea devine din ce in ce mai goala, oamenii care ma stiau intr-un anume fel sunt mirati de stilul meu ma-doare-n-curist din ce in ce mai evident. Sa fie oare de vina schimbarea temperaturii? Sau Codul Rosu mi-a omorat 2 dintre cei 3 neuroni cu care functionam?

Un lucru e clar! M-am asezat in fotel, mi-am luat haspilicu-n brate si voiam sa scriu ceva… Si tot ce a iesit a fost lamentatia asta…

Apel catre umanitate: CINEVA SA-MI FACA O INJECTIE CU CREIER PANA NU AJUNG O LEGUMA!

Pana vine si medicamentu’ va pun si-un filmulet care mie mi-a placut rau, fiind facil, asa precum cele pentru copii lovitii de cretinism.

PS: Stie careva ce spune nenea ala acolo?

Fara titlu

Un gând despre „Fara titlu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *