Off, trag aer adanc in piept si va spun: „Am terminat, tot greul a trecut, urmeaza refacerea!”

Vreau sa le multumesc tuturor celor care s-au gandit la idaho, macar o secunda! Inca nu vad precum aviatorii, si nici nu ma astept la miracole. Important pentru mine este ca de acum incolo nu voi mai fi dependeta de ochelari. Nu voi mai pipai noptiera in fiecare dimineata dupa ochelari,
voi putea face dus si fara ochelari, si culmea voi vedea unde este sapunul!
Acestea au fost lucrurile care m-au impins sa fac aceste operatii. Banalitatile pe care toti le luam „for granted” si care mie imi provocau frustrare.

Recunosc, din punct de vedere obiectiv, aceasta operatie de implant negativ este o interventie banala… Sunt constienta de acest lucru, insa din punctul de vedere subiectiv, al pacientului, este o schimbare majora in viata.

In aceste zile am realizat cat de dependenti suntem de ochii nostrii. Incep sa cred ca e mai usor sa nu auzi, sa nu gusti, chiar sa nu vorbesti, dar ochii sunt puntea noastra de legatura cu lumea inconjuratoare!

Pentru toti cei care au asemenea probleme, sfatul meu este urmatorul: „Strangeti cureaua, strangeti din dinti, faceti rost de bani si operati-va! Schimbarea este uriasa!
Sarutari pe sprancene,

A voastra

idaho

Fuse, fuse si se duse…
Etichetat pe:

13 gânduri despre „Fuse, fuse si se duse…

  • 19 iulie 2007 la 13:47
    Legătură permanentă

    ai devenit sentimentala in postul asta.ma bucur ca ai reusit sa faci pasul asta.marita mai mult decat orice altceva.si acus ma ducsa fumez ca mi-ai facut pofta :))

    Răspunde
  • 19 iulie 2007 la 14:49
    Legătură permanentă

    @ isis, nu mi s-a parut ca am fo’ sentimentala… promit ca o mistocaresc cand ies din reverie! :D

    @ amin! hartistule!

    Răspunde
  • 20 iulie 2007 la 01:14
    Legătură permanentă

    Ma bucur mult.
    ok, a trecut si asta … ai fost curajoasa-ok, ai facut niscai poante-ok…In perioada imediat urmatoare menajeaza-ti ochii cat poti – calculator nada, poate winamp !
    Multa sanatate !
    Idaho Presy !

    Răspunde
  • 23 iulie 2007 la 01:37
    Legătură permanentă

    Draga Idaho, te felicit sincer. Sunt dependenta de lentile de contact, pentru ca nu am reusit niciodata sa imia ccept conditia de purtatoare de ochelari. La operatie ma gandesc si eu ca la o sansa extraordinara, dar la dioptrii de -1.75 nu cred ca se face…
    Recovery rapid it doresc.

    Răspunde
  • 4 august 2007 la 22:01
    Legătură permanentă

    tanti idaho,cre ca stiu cum e sa fii in situatia asta ca juma din neamu meu e de lilieci ( cealalta de vulturi,deci io supravietuiesc) toate cele bune si sa vezi in continuare lumea cu aceiasi ochi(daca nu cu aceiasi ochelari). nush cat de corect gramatical scrisei,da’ nu mai conteaza

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *