Se pare ca am ajuns sa fac din acest blog un loc al defularii tuturor supararilor mele. Prin urmare, astazi vom vorbi despre o alta imagine ce imi zgarie retinele.
Astazi vom vorbi despre crucile infipte prin diferite locuri unde au decedat voit sau involutar diverse personaje…
Nu mi-o luati in nume de rau, imi dau seama ca familiile acelea sunt indurerate, insa mi se pare de un prost gust desavarsit sa infigi o cruce asa, oriunde, doar pentru ca acolo ti-a murit copilul/mama/tatal… Sunt constienta ca acestea sunt practici venite din traditiile stramosesti, insa ultima oara cand am verificat, eram in anul 2008!

Cum se face ca vad eu in statia de autobuz, spre exemplu, o cruce infipta langa un copac? Dar mai ales, cine le-a permis acestora sa infiga acea cruce acolo?
Vedeti si voi in cele doua fotografii, ca acea cruce este ingrijita, cineva vine si ii aprinde o lumanare, probabil o mama indurerata, insa mie imi zgarie retina acea cruce. Ma face sa ma simt intr-un cimit in mijlocul orasului. Oricum pe acel mort nu-l mai intereseaza daca are cruce fix in locul in care si-a dat ultima suflare…
E o forma de exhibitionism a durerii aceasta implantare a unei cruci, dar ca orice forma de exibitionism, ii deranjeaza pe ceilalti.

E important UNDE mori?
Etichetat pe:    

13 gânduri despre „E important UNDE mori?

  • 23 iunie 2008 la 14:42
    Legătură permanentă

    Draga Ancuta, am vazut oameni murind, si nu am vazut niciodata cruci plantate in paturile in care au murit. Imi pare rau, acest argument nu se potriveste anului 2008 , mai incearca.

    Răspunde
  • 23 iunie 2008 la 15:01
    Legătură permanentă

    Chiar nu trebuia sa se potriveasca cu nimic… pierderile sunt la fel indiferent de epoca… si trebuie sa ramana ceva in urma… poate cineva va invata ceva din ele…

    Răspunde
  • 23 iunie 2008 la 15:06
    Legătură permanentă

    Moartea este inevitabila, reamintirea contanta a acestui inevitabil mi se pare inutila si provocatoare de angoase.
    E o vorba din popor: „Mortii cu mortii si vii cu vii”, insa atunci cand orasul este impanzit de cruci ajungem la „Mortii cu vii”.

    Răspunde
  • 23 iunie 2008 la 15:27
    Legătură permanentă

    Exagerezi un pic fenomenul, nu sunt atat de multe cruci in oras … pe drumurile nationale chiar sunt.
    In conditiile in care nu te apuci sa te dai mare cu ce masina puternica ai tu de la taticu’ si nici nu te urci beat ranga la volan, nici nu te apuci sa faci depasiri ca boul consider ca moartea poate fi macar amanata…

    Răspunde
  • 23 iunie 2008 la 15:47
    Legătură permanentă

    Deci tu vrei sa pastram aceste cruci ca o amintire a excesului de viteza? Nu ar fi mai bine sa ne educam copii de mici sa nu apese pe acceleratie? De ce sa uratim acest oras si asa tare hidos…
    Niciun motiv nu mi se pare destul de bun pentru a mentine aceste cruci. Eu le-as smulge pe toate. SI crede-ma, sunt destule…

    Răspunde
  • 23 iunie 2008 la 16:00
    Legătură permanentă

    :) Ma bucur pt hotararea de care dai dovada… eu raman la parea mea…
    In fine… exista totusi alte cateva milioane de lucruri care uratesc orasul asta, o parte sunt chiar oamenii care il populeaza… daca smulgerea crucilor va aduce vreun bine eu voi fi prima care te va ajuta!

    Răspunde
  • 23 iunie 2008 la 16:06
    Legătură permanentă

    Smulgerea crucilor, eliberarea strazilor de: gunoaie, caini vagabonzi, semintari, cabluri etc. Toate aceste lucruri trebuie facute ca sa putem numi Bucurestiul capitala europeana, deocamdata e un oras mare si murdar care se intampla sa fie capitala, deoarece nu se evidentiaza cu nimic, decat cu minusurile sale…

    Răspunde
  • 24 iunie 2008 la 20:03
    Legătură permanentă

    ce aveti dom’le cu crucile si cu mortii? madam idaho, da, cu matale vorbesc. daca ala care a pus cruce acolo unde i-a murit copilul are parte macar de o farama de alinare datorita ei, crezi ca poti pune in balanta treaba asta cu un nesemnificativ aspect de ordin estetic? lasa omul sa isi planga durerea si sa isi puna crucea unde simte el ca trebuie sa o puna, ca nu lipsa crucilor o sa aduca o infrumusetare substantiala orasului. cand cainii, gunoaiele, manelistii si emo kizii vor fi starpiti, atunci ne putem lua si de cruci.

    a se observa ca sunt intr-o dispozitie inclinata spre compasiune astazi. io e indragostit ca la 20 de ani, cum n-a mai fost de la 20 de ani, si vrea sa spune la lume treaba asta. fiti buni, bah, bulangiilor, ca viata e minunata :d

    Răspunde
  • 19 octombrie 2008 la 15:19
    Legătură permanentă

    Nu ar trebui sa existe cruci ca sa te faca sa sa incetinesti, regret, imi mentin parerea, nu are rost sa uratim tara asta si mai mult decat este.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *