bamafabreEu vorbesc destul de murdar daca vreau (si de multe ori vreau!). Cu prietenele mele, cateva dar bune! ma porcaiesc, cu „fah” si „fata”. Iar una dintre ele are nesansa de a se numi Maria, prin urmare am placerea sadica de a ma adresa ei cu binecunoscuta: „Făh Mărie, făh ” (h-ul acela final se aude aproape deloc.)
Cu toate astea, cand ma ia vreo pitipoanca cu „fata”, imi vine din start sa-i belesc un dos de palma peste botul glossat si sa plec acasa.
Pentru mine, apelativele acestea sunt strict de fun si pentru prietenii apropiati, sub nicio forma nu accept sa mi se adreseze vreo domnita la modul acesta.
(Se pare ca nu ma mai pot opri din scris…)

Ba! Ma! Fa! Bre!
Etichetat pe:    

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *