Astăzi, în timp ce ma plimbam, mi-am dat seama că există două tipuri mari şi late de părinţi.

  • Părinţii care atunci când îşi văd puradelul în picaj, sar înnebuniţi să-l prindă şi îi mai şi dislocă braţul, umărul, cotul, ce prind.
  • Părinţii care atunci când îsi vad puradelul în picaj stau liniştiţi, se uită să vadă dacă e OK, după care îi spun „Hai, hopa sus şi scutură pantalonii să nu mergem acasă murdari”

  • Mi-am dat seama că atunci când voi avea şi eu puradelul din dotare, mi-ar placea să fiu părintele din cel de-al doilea exemplu.

    Voi ce fel de părinţi vreţi să fiţi?

    Cum să-ti creşti copiii
    Etichetat pe:        

    11 gânduri despre „Cum să-ti creşti copiii

    • 19 mai 2009 la 02:05
      Legătură permanentă

      sotia mea e in primul caz de departe. eu clar al doilea…as da si o bere daca se poate…mai tarziu „sarbatorim cu tati prima cadere…ia uite tu la tati ce repede soarbe berea asta sa mergem acasa murdari”

      Răspunde
    • 19 mai 2009 la 12:47
      Legătură permanentă

      eu as vrea sa fiu al treilea tip de parinte.. ala care zice..”ai cazut?? :D.. asta meriti.. impiedicatule!! misca draqu acasa sa-ti speli pantalonii”

      Răspunde
    • 20 mai 2009 la 13:58
      Legătură permanentă

      Drept pentru care şi puradeii din dotare se împart în bebeloi râzgâiaţi, care când cad încep să urle de zici că vine sfârşitul lumii şi bebeloii ăia scumpi care încep să râdă, se ridică şi se joacă mai departe.
      Care crezi că vor evolua în adulţi cu coaie?
      Eu vreau să fiu o mamă din aia care creşte un copil cu coaie.

      Răspunde
    • 21 mai 2009 la 15:40
      Legătură permanentă

      Copiii absorb foarte bine panica parintilor. Atunci cand ii vad ingrijorati si speriati de bombe empatizeaza si ei, logic. Personal, imi plac bebii care nu au reactie la busheli. Iau totul ca pe ceva normal si-si vad in continuare de treaba. :) Ceea ce va doresc si voua.

      Răspunde
    • 24 mai 2009 la 01:44
      Legătură permanentă

      Da, am observat ca fiecare isi tarteaza copilul inconstient asa cum a fost tratat/tratata in copilarie.
      Na si eu spun acum ca voi face parte clar din a doua categorie, insa pana la situatia in sine mai este ceva timp….asa ca never say never! :)

      Răspunde
    • 28 mai 2009 la 15:46
      Legătură permanentă

      Vezi, cum invatam din filme? „De ce cadem, Bruce? Ca sa invatam cum sa ne ridicam!” (Wayne Sr catre Bruce Wayne – Batman Begins). Adevarat ca asta se intampla in film si sunt convins ca, daca ar fi copilul meu sa cada, as sari 100 de metri in lungime doar ca sa-l prind.

      Răspunde
    • Pingback: Dezbaterile Ascmedia la Ziua Bloggerilor Bucuresteni « Horea Mihai Badau

    • 28 mai 2009 la 19:09
      Legătură permanentă

      Daca nu cazi nu o sa inveti cum sa te ridici….
      Parca asa ceva era…
      Anyway…pana nu am luat primele trante invatand sa merg pe bicicleta Pegas ai anilor tineretei mele….nu am invatat sa si merg pe ea….
      Q.E.D. …. Asta inseamna ca sunt categoric in categoria numarul 2.
      :)

      Răspunde
    • 3 aprilie 2012 la 23:03
      Legătură permanentă

      Ce te faci cand mama e din a doua categorie si tatal din prima, iar reprosurile sunt la ordinea zilei ca ce mama groaznica esti ?!

      Răspunde

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *