eclairMmmm, am inceput sa vad crampeie din lumina adevarului. Cu cat cresti in varsta, cum incepe sa te loveasca intelepciunea, dar mai ales pofta de scris truisme.
Putine lucruri reusesc sa ma dezamageasca, poate si pentru ca m-am obisnuit sa pun raul in fata, asa ca sa fiu prevazatoare. In privinta mancarii am ramas optimista. Daca mi se face pofta de un bacon, o salata verde, o varza murata, le simt deja aroma, gustul, deja stiu cat de sarat sau dulce va fi produsul. Daca imi cumpar un eclair ma astept sa fie perfect, chouxul sa fie crocant, iar crema din mijloc neaparat trebuie sa fie fara margarina si la final crusta sa fie tare si nu prea zaharoasa.
Azi m-am dus la cofetarie si cand mi-a cazut privirea peste un maldar de eclair-e, am decis instantaneu ca vor fi ale mele.
Pacat, imi pare rau ca nu am pus raul inainte, astfel dezamagirea de a ramane cu margarina intinsa pe esofag ar fi fost mai mica, totusi a fost probabil mai bine asa. Sentimentul de deziluzie fost mai puternic decat senzatia de greata, care a durat mai putin decat de obicei si nici nu am mai avut nevoie de lamaie.

Eclairul si idaho
Etichetat pe:        

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *