Nu mă bat cu pumnul în piept că aş fi perfectă când vine vorba de gramatică, ba pot zice că de multe ori mă gândesc că ar trebui să mai pun şi eu mâna pe carte şi să mai exersez un pic. Cum ziceam, nu mă simt foarte stăpână pe mine, dar ştiu câteva lucruri bine de tot:
LOCÁȚIE, locații, s.f. 1. Închiriere. ♦ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară. ♢ Taxă de locație = taxă care se plătește drept sancțiune în caz de depășire a termenului de încărcare sau de descărcare a vagoanelor de cale ferată sau a autovehiculelor. 2. (Jur.) Contract prin care una dintre părți se obligă să procure și să asigure celeilalte părți folosința unui lucru pentru un timp determinat în schimbul unei sume de bani. [Var.: locațiúne s.f.] – Din fr. location, lat. locatio, -onis.
Aşa încât, dragii mei cititori şi urmăritori pe Twitter, vă rog respectuos să folosiţi acest cuvânt cum trebuie. Mulţumesc mult!
Pingback:Tweets that mention se zice că repetarea e mama învăţăturii, prin urmare repet şi eu ce zice DEXul -- Topsy.com
Și traducerea englezescului LOCATION:
1. poziție, așezare;
2. localizare, determinare a așezării;
3. (în colonii) rezervație
Asa Connie … si eu cand prind pe cate unul incerc sa-l lamuresc. Din pacate termenul s-a incetatenit, mass-media avand rolul negativ si important de betonare in limbajul uzual.