Luni am întrebat-o pe Elena cum e sistemul medical în State. Mai jos este răspunsul și cred că ne va ajuta să înțelegem un pic mai bine lucrurile.

Am scris și am scris muuult. Cred că m-am cam ambalat cu sistemul de sănătate.

De unde încep? E ciudat rău sistemul de sănătate american. Are și părți bune și părți rele.
Păi în primul rând, spre deosebire de alte țări, statul nu se bagă să regleze prețurile la serviciile medicale și medicamente.
În al doilea rând totul este bazat pe profit.
Sunt trei jucători principali: unitățile medicale (spitale, clinici și alți prestatori de servicii medicale), companiile de asigurări și pacienții.

UNITĂȚILE MEDICALE

Toate spitalele și clinicile din State sunt conduse ca și o firmă care trebuie să facă profit. Adică ce face Dr Cuddy în House MD și anume să facă în așa fel încât spitalul să meargă pe profit și să îi țină fericiți pe stakeholders. Asta nu înseamnă că pacienții sunt tratați de căcat. Dimpotrivă. Ca la magazin: ai clienți (pacienți) fericiți, firmă (spitalul) merge bine și pe profit.
Unele spitale au și secții de cercetare (exemplu St Jude unde se cercetează leucemia la copii). Secțiile astea se bazează pe donații. Pacientul este admis doar dacă îndeplinește condițiile cerute (exemplu: să aibă exact forma de cancer pe care ei o studiază și să se încadreze la demograficele cerute). Acești pacienți, în general, nu plătesc nimic, dacă sunt de acord să participe în studiu. Dacă nu te încadrezi, dar vrei musai să fii tratat la spitalul respectiv, plătești (tu sau asigurarea ta). Știu asta din cauza că fetița soțului a avut leucemie și m-am interesat cum să o aducem în State la tratament.
Mai sunt câteva clinici subvenționate de anumite programe private sau chiar de guvern, cum ar fi clinicile de la planned parenthood sau cele pentru păturile sociale defavorizate.
Aici trebuie să menționez că sistemul de asistență socială din State este un sistem rezidual, adică dă pomeni doar la cei mai săraci dintre săraci cum ar fi homeless people, oameni cu salariu ridicol de mic sau cu un număr foarte mare de copii. Aici nu există alocație pentru copil sau bonuri de masă de-a valma la toată lumea.
Fiecare stat și fiecare județ (county le zice, dar mie îmi place să traduc totul în românește) își stabilește criteriile de acceptare pentru welfare programs (food stamps, adică bonuri de masă, ajutor în bani numit și welfare, alte subvenții). Sau, cu alte cuvinte, fiecare județ stabilește cât de sărac trebuie să fii ca să poți să obții ceva din brânza statului.
Deci ca să ai acces la clinicile respective și să primești tratament gratuit, trebuie să fii atât de sărac încât nu se merită. Plus că gratuitățile de la stat nu sunt promovate în media și habar nu ai de ele decât dacă ai prieteni sudiști sau cioroi și îți mai zic ei ce și cum. Sudiști sunt mexicanii, cubanezii, guatemalezii, tot ce e latino și la sud de state. Comunitățile lor sunt foarte unite și ăștia știu tot ce mișcă în frontul pomenilor. A nu se înțelege că sunt rasistă. Unii din prietenii mei cei mai buni sunt din Mexic și Cuba.

Planned parenthood e diferit. Aia se ocupă cu sănătatea femeilor, adică oferă avorturi, mamografii, anticoncepționale, STD tests and tratament și alte chestii de genul. Ei spun că oferă toate astea la prețuri convenabile în cazul în care nu ai asigurare medicală sau nu te califici pt obamacare. Deci nici astea nu sunt moca pentru pacienți.
Pe lângă toate spitalele și clinicile private de rând mai există și clinici/spitale specializate pentru anumite categorii cum ar fi: veterani de armată (la ăștia dacă ai stat în armată 1 an, indiferent dacă ai fost la război sau nu, ești veteran), personal militar activ, bătrâni peste 65 de ani, copii sub 16 ani, indieni (de-aia de-ai lui până de vultur, nu de-aia de la bollywood), angajați ai guvernului, etc. Dar atenție, nici aici nu e moca. Să zicem că ești veteran. Tu ai dreptul să te duci la spitalul veteranilor dacă plătești asigurarea respectivă. Gheșeftul este că asigurarea la veterani este mai mică decât dacă te-ai duce la un spital normal.

COMPANIILE DE ASIGURĂRI

Ăștia sunt de fapt niște șnapani care învârt toate șmecheriile. Ei sunt niște intermediari între pacienți și spitale. Ei negociază cu spitalele o listă de prețuri care sunt mai mici decât prețurile “default”.
Compania de asigurări zice “stiu că tu ceri 800 de dolari pe un ultra sound, dar mie mi-l vinzi cu 600 și eu îți aduc clienti”. Deci dacă ai asigurare medicală, ai acces la servicii medicale mai ieftine. Dar dacă te duci la spital fără nici o asigurare, plătești prețul default. Dacă nu îl plătești ți se pune la catastif, adică la social security number și până nu plătești, ești considerat datornic și nu mai pupi credite (cum ar fi îți este mai greu să îți iei o casă sau o mașină în rațe)
Tot ei fac contracte și cu farmaciile și dirijează piață farmaceuticelor. Statele Unite e singură țara unde vezi reclame la medicamente la televizor.

Pe partea cealaltă, compania de asigurări oferă niște planuri la potențialii pacienți. Prețul planurilor depinde de:
– vârstă pacientului (cu cât ești mai babac cu atât te costă mai mult)
– starea lui de sănătate (ai condiții preexistente, plătești de-ți vine rău sau poate chiar nu te acceptă)
– viciile (dacă te duci odată la doctor și completezi în fișa ta că fumezi, pac îți crește asigurarea)
– lista de servicii acoperite (de obicei mai toate serviciile sunt acoperite, dar e bine să citești că să fii sigur că ce ai nevoie e acoperit ca să nu ai surprize)
– procentajul de preț acoperit pe procedura (să zicem că ai nevoie de operație de varice care poate costă în jur de 40,000. Unele asigurări îți plătesc 80% și tu restul de 20%. Aici nu intră vizitele de rutină)
– deductible (Deductible se referă la o sumă pe care o plătești tu și după ce ai plătit-o, asigurarea plătește restul. Aici nu intră controalele de rutină, ci proceduri. Să zicem că trebuie să îți faci operație de apendicită care poate costă circa 30,000. Deductible este de 1000. Tu plătești primii 1000, iar asigurarea restul de 29,000. Cu cât deductible este mai mare, cu atât rată lunară la asigurare este mai mică.)
– copayment (Copayment este plata pe care o datorezi la orice vizită. Poate fi $10, $20, etc. Nu am văzut să fie mai mult de $30. Dacă este vizită la urgență de obicei este $100. Dacă este vizită la urgent care de obicei este $40. Urgent care este un hibrid între emergency room și regular doctor în sensul că e first come, first served și nu este nevoie de programare ca la doctorul normal)
Dacă te întrebi de ce costă atât de mult procedurile medicale citește articolul ăsta
Toți factorii ăștia pot fi combinați în diverse feluri și uite așa iau naștere tipurile principale de asigurare medicală: HMO, PPO, Kaiser

HMO

La HMO în general îți plătește 100% din serviciile acoperite, copaymentul este mai mic, în general nu există deductible, dar nu te poți duce la orice doctor ai tu chef. Dacă ai nevoie de un specialist, trebuie întâi să te duci la doctorul de familie și ăla să îți facă recomandare. Îți iese un buboi pe piele și ai nevoie de dermatolog, trebuie întâi să te duci la dr de familie și ăla îți da recomandare. Partea bună e că dacă ai vreo boală cronică și trebuie mereu să te duci la specialist, îți ajunge trimiterea inițială și nu trebuie de fiecare data să faci vizită la dr de familie.
Procedurile trebuie aprobate de asigurare și sistemul este mult mai riguros decât la PPO sau Kaiser. Dacă asigurarea consideră că procedura respectivă nu este necesară, nu este aprobată și ca atare nu ți-o plătește. Vrei să o faci, scoți bani din buzunar.

PPO

La PPO de obicei îți plătește procentaj din servicii și te poți duce la ce doctor specialist vrei fără recomandare. Copaymentul este un pic mai măricel, poți să ai deductible, iar procedurile se aprobă mai ușor.
Și la PPO și la HMO trebuie să ai grijă să te duci la doctorii din rețeaua ta. Dacă te duci la doctori sau spitale care nu sunt în rețea, adică nu au contract cu compania de asigurări, ai căcat-o în pălărie. Plătești mult mai mult, dacă nu chiar integral.

Kaiser

Kaiser este o rețea de spitale care și-a făcut propria companie de asigurări (sau compania de asigurări și-a făcut propria rețea de spitale). Practic te duci doar la spitalele Kaiser și din câte știu nu te costă mai nimic în afară de plată lunară la asigurare.

Visual și dental

< Astea sunt niște asigurări separate care costă puțin în general din cauză că au “cap” (limită). De obicei la dental ai o limita de $2000 pe an calendaristic, adică tu îți poti face maxim doua coroane jumate în gură, pentru că o coroană costă în jur de 800. Dacă vrei mai mult, scoți bani din buzunar. La visual îți acoperă costul ochelarilor, lentilelor de contact si controlul la ochi. Copayment se aplică la visual. Plata pe luna la asigurările medicale poate să fie destul de mare dacă te duci direct la ei. Am văzut să ajungă și la 600 de persoană, ba chiar și 1000 dacă persoană e în vârstă sau bolnavă. Vorbim de prețuri pe luna, nu pe an. Cum am zis mai sus, cel mai avantajos este să lucrezi la o firmă care îți oferă asigurare medicală. În general tu plătești jumate și angajatorul jumate. În general prețurile pentru o persoană variază între 80 și 300 pe luna din care tu plătești între 40 și 150 și angajatorul restul. Dacă să zicem decizi să nu îți iei asigurare prin firmă ta, tu vei primi în plus la salariu cei 40-150 pe care i-ai fi plătit tu (nu și banii pe care firmă i-ar fi dat la asigurare în numele tău). Din cauza asta foarte mulți oameni preferă să lucreze full time, decât să fie contractori. Cu cât firmă este mai respectabilă, cu atât îți oferă o asigurare medicală mai avantajoasă, de-aia oamenii când își caută de lucru se uită la ce beneficii li se oferă. Asigurarea ți-o poți modifică doar când este perioadă de înrolare sau dacă ai qualifying life event (adică te măriți, faci un copil, schimbi jobul, devii văduvă)

Alte tipuri de asigurări medicale mai sunt:

OBAMACARE
Obamacare este o asigurare oferită de guvern și plătești și pentru aia vreo 300 pe luna din ce am văzut eu. Am vrut să îl bag pe bărbatu-meu. Că să beneficiezi de Obamacare trebuie să fii eligibil. Adică să fii neangajat și să nu ai nici o alternativă. Teoretic dacă aș fi contractor, aș putea fi eligibila pentru obamacare.

MEDICARE Asta este pentru pensionării care au muncit și au plătit taxe. Dacă o aduc pe maica-mea acum, deși are vârstă necesară, ea nu este eligibila pentru medicare.

MEDICAID Asta este pentru familii cu venituri foarte mici și oameni cu anumite dizabilități. Nu toate statele oferă medicaid. La medicaid trebuie să fii cetățean sau rezident permanent.
shutterstock_73822633

CONCLUZII:

Dezavantaje:
1. nu ai job -> nu ai asigurare -> dacă te-ai îmbolnăvit te-ai căcat în pălărie. Mi s-a întâmplat și nu a fost plăcut. Nu te poți bază pe clinicile gratuite pentru că sunt puține, foarte probabil departe de casă ta și te trec prin ciur și dârmon ca să vadă dacă ești eligibil pentru mocangeală.
2. chiar dacă ai asigurare, tot plătești. Într-adevăr plătești mai puțin, dar tot plătești. Asta te face să te simți ca o rotiță în sistem bună doar de plată. Când am fost cu soțul la ER, inițial ne-a văzut doctorul (toate bune și frumoase) și după aia a venit un trepăduș cu ochelari care ne-a luat la descusut cu asigurarea medicală. Îți închipui ce era să îi spun că nu am nici asigurare și nici social security number.
3. doctorii sunt speriați rău de procese de malpraxis și de dependenții de farmaceutice. Din cauza asta ei nu mai sunt agresivi în tratament. Toți românii se plâng că doctorii americani sunt idioți, dar de fapt ei sunt speriați.
Ca să îți dau un exemplu recent, am avut pneumonie în prima săptămâna din decembrie. M-am dus la urgent care pentru că nu am vrut să mă duc la mamă dracului la doctorul meu de familie. (printre altele vreau să îl schimb pentru că mă enervează distanță și s-a și prostit omul). Eram într-o stare ce nu îți poți închipui. Abia mă tărâm și am și astm. I-a fost frică la doctor să îmi dea un antibiotic puternic că cică nu cumva să devină corpul rezistent la antibiotice. Mi-a dat în prima zi 300mg de amoxicilina și 150mg la 24 de ore timp de 3 zile. Soțul meu a fost paramedic la smurd și a zis că doză asta nici la copii nu are efect. Cu tratamentul american m-am simțit un pic mai ok, dar tot am continuat să tușesc ca un măgar timp de încă 3 săptămâni. În cele din urmă mi-a adus soțul amoxicilina de 1000mg din România. Am luat una la 8 ore și în 4 zile m-am vindecat de căcatul ăla de pneumonie.
4. doctorii sunt speriați de companiile de asigurări. Dacă ei prescriu prea multe proceduri sau prea scumpe, îi ia la întrebări sau refuză să lucreze cu ei. Astă vară soțul meu a tras de niște rufe la spălat și a rămas înțepenit de spate. L-am dus la urgență că nu se putea mișcă. L-am dus în scaunul cu roțile. La emergency room l-a consultat, i-a dat un painkiller puternic (oxycontin), o pereche de cârje și l-a trimis acasă. Nu tu radiografie, nu tu mri (sau cum s-o numi aparatul ăla care vede ligamentele), că, deh, sunt scumpe. I-a zis că dacă în 5 zile nu se îmbunătățește situația să se întoarcă la ER să îi facă radiografie.
A propos, la fel am pățit și eu cu pneumonia mea. A trebuit să mă duc de două ori și abia a doua oară mi-a făcut radiografie la plămâni (adică am plătit de 2 ori copaymentul de 40 de dolari)
5. unii doctori mai lehămetiți de viață încep sa treaca pacienti pe bandă rulantă. În 15 minute a terminat cu ține. Păi ce dracu afli în 15 minute??? Aici depinde peste ce doctor dai, de-aia e bine să întrebi în stânga și în dreaptă. Asta este al doilea motiv pentru care vreau să îmi schimb doctorul de familie actual. Înainte mai stătea cu ține de vorba, comandă mai multe țeste, dar acum tzac, pac, în 15 minute te-a terminat și Doamne ferește să comande un test în plus.

Avantaje
1. cred că cel mai mare avantaj este faptul că ești tratat în 99% din cazuri cu respect. Aici în State nu există mentalitatea aia că prestatorii de servicii sunt niște mici Dumnezei și noi care avem nevoie de serviciile lor trebuie să ne ploconim. Începând de la front desk person care îți ia datele personale și terminând cu asistentele medicale și doctorii, toți te tratează cu respect, indiferent de statutul tău social. Chiar și trepadușul care îți ia socialul și asigurarea. Am văzut și homelessi la spital și erau tratați cu respect. Poate că i-au vorbit de rău la sală de mese, dar în față, l-au tratat omenește.
Am o prietenă care a născut acum o luna la un spital din București. Acum câteva zile s-a dus la ginecolog pentru că are dureri jos. I-a zis în zeflemea “Ce, dragă, nu te doare mai mult decât când ai născut.” și a trimis-o acasă fără să se uite la ea. Când a născut, asistentele medicale au luat-o ca pe bandă rulantă. Medicul uitase să îi spună că s-a cărat în vacanță în perioadă când ea trebuia să nască.

Aici în State nu e așa. Stau ăștia după curul tău, ca după un boț de aur. Îți explică cum decurge procesul nașterii, te lasă să alegi dacă vrei naștere naturală (adică fără anestezie) sau cu epidural, îți zice când să faci epidural, etc. Dacă doctorul știe că se duce în vacanță când tu ești de rând să naști, te trimite la înlocuitorul lui. Iar dacă nu se duce în vacanță, vine la spital să te asiste la naștere indiferent de oră. Pe parcursul nașterii îți face analize peste analize, îți da broșuri că să știi la ce să te aștepți, etc. Asta că să vezi diferență între cum ești tratată în State și cum ești tratată în România. Poate la clinicile private unde bagi bani căcălau te mai tratează omenește, altfel treci pe bandă rulantă la născut.

Din experiență proprie, de fiecare data când am fost la doctor s-au purtat cu mine foarte drăguț. Chiar dacă nu îți face toate testele pe care le vrei tu, te refuză politicos. Chiar dacă nu am avut asigurare medicală s-au purtat frumos cu mine.
Nu m-am lovit de dezumanizarea la care este supus românul de rând când se duce la doctor fără spagă în buzunar. Sau căcaturile alea de fitze când se duce țăranul la dispensarul din sat și doctorul se uită de sus că el are facultate și țăranul nu.
În 2009 am lucrat ca și contractor și musai în anul ăla m-am îmbolnăvit rău de tot de bronșită (de atunci am rămas cu astm). M-am dus la doctorul de familie (ăla care te termină în 15 minute). I-am zis că nu am asigurare medicală. Știam din notele de plată trimise acasă că prețul lui normal la vizită medicală este de 120 de dolari, însă el mi-a luat doar 60 și mi-a dat și antibiotice gratuit. Avea niște medicamente lăsate de un reprezentant farmaceutic. O clipă nu s-a uitat la mine ca la un căcat din cauza că nu am avut bani. Or fi fost antibioticele alea slabe, dar măcar am rămas cu orgoliul intact. Nu s-a căcat nimeni în capul meu.
2. Un alt avantaj este faptul că se merge mult pe prevenție. Companiile de asigurări promovează prevenirea și așa orice om știe că are dreptul odată pe an la un “physical”, adică un control amănunțit anual. Dacă ești femeie știi că trebuie anual să faci pap-smear (adică papanicolau). Dacă ai peste 40 de ani parcă, începi să faci mamografie. Dacă îți descoperă ceva, treci mai departe la specialistul corespunzător.
Se fac eforturi vădite de a populariza prevenirea și oamenii care merg la doctor doar când sunt bolnavi sunt mai degrabă excepția decât regulă.
Cred că tot din cauza asta s-au făcut eforturi de a interzice fumatul în localuri și de a “depopulariza” fumatul (că nu găsesc alt cuvânt mai bun). Când eram în liceu, era “cool” să fumezi. Prietenele americance pe care mi le-am făcut s-au mirat când au auzit asta. Adolescenții americani văd fumatul ca pe ceva mai degrabă scârbos. Rar vezi câte unul care mai fumează. Mai mult ca sigur este european sau cartofor de Laș Vegas.
Cred că începuseră să plătească foarte mult pe tratamentul cancerului pulmonar și au zis gata, ne băgam piciorul în ele de țigări. Fumatul în localuri s-a interzis de pe la începutul anilor 90. Înainte fumau toți ca șerpii peste tot.
Desigur că nu toate bolile caută să le eradicheze. Să nu uităm că există și industria farmaceutică și ăstora le convine să fii bolnav că atunci cumperi mai multe medicamente.
3. Ce îmi mai place la sistemul medical american este faptul că se investește în spitale și clinici.
Am fost în decembrie 2013 la spitalul Marie Curie la secția de copii cu cancer. Fată dragă, am intrat în depresie. Holurile alea goale cu ciment pe jos, scaunele din plastic inconfortabile, becurile cu lumina chioară mi-au dat impresia de ospiciu din anii ’60. Marie Curie totuși este un spital bine cotat, așa că nu vreau să îmi închipui ce e în alte spitale.
Cu câteva luni înainte fusesem în recunoaștere la spitalul UCLA, tot secția de copii cu cancer și am făcut comparația. Diferență de la cer la pământ. Parcă eram într-o sufragerie modernă unde toți copiii sunt veseli și fericiți (doar că unii erau chelioși). Asta este valabilă la toate spitalele și clinicile. Fiind private, sunt interesați să le facă mai moderne și mai primitoare.
4. Se pune mult preț pe cercetare.
Dacă la bolile așa zis obișnuite ți-o iei la tiflă (auzi tu 150 mg amoxicilina la 24 de ore la o pneumonie gravă???), dacă ai o boală serioasă cum ar fi leucemie acută, poți să fii sigură că ai șansele cele mai mari de supraviețuire.
Când am început să mă interesez cum să o aduc pe Alexandra în State la tratament, asistentă șefă (asistentă este #2 într-un spital după doctor, deci nu e privită ca un doctor eșuat) m-a sunat acasă și a vorbit cu mine juma de oră ca să îmi explice cum decurge tot procedeul și care-s factorii de risc pentru copil, etc. Au spitalele foarte bine dotate cu aparatură de ultima generație. Au la dispoziție toate rezultatele cercetărilor de la spitalele gen St. Jude. Doctorii specialiști în general se țin la curent cu ce se întâmplă în lumea medicală, deci nu sunt niște decrepiți.
5. Dacă ți-ai internat copilul cu leucemie în spital, tu ca părinte ai doar rol de suport emoțional. Nu trebuie să te duci cu mâncare la spital, nu trebuie să înveți să faci injecții copilului sau mai știu eu ce. Toate treburile medicale sunt efectuate de personal calificat. Tu te duci să ții copilul de mână. Asta este valabilă la orice fel de pacient, nu doar la copiii cu leucemie.

Cam asta e cu sistemul medical american. Te rad de bani, dar se ocupă totuși de ține și dacă te scoți cu asigurarea medicală e ok. Dacă e să aleg între România și State, aleg State.
Sunt curioasă cum este în Canada sau în țările nordice. Am auzit că aia sunt tăticii sistemului medical și nici nu îți iau pielea în băț.

Sistemul de sănătate din America
Etichetat pe:        

6 gânduri despre „Sistemul de sănătate din America

  • 27 ianuarie 2016 la 23:46
    Legătură permanentă

    Senzational articolul. Sper ca fata este bine sau in curs de insanatosire :)

    Io am descoperit ce misto e sa nu ai anti-bebi la tine, ca am plecat pe 6 luni ca o gladiola fara ele. Am avut noroc ca m-a dus mama prietenului nostru la doctorita ei (oncoloaga, dar nu mai conteaza) si aia mi-a scris pe reteta ce denumire i-am dat. Am reusit asa sa iau de la farmacie si in cateva zile mi-a trimis si tata-miu pe posta inca 5 blistere. Il intrebase farmacista daca stie ca se iau unul pe luna :D

    Antibiotice isi duce tot romanul acolo de aici. Plus Coldrex, ca am luat nus’ ce tylenol la ei, la o viroza naspa. Apa de ploaie

    Răspunde
  • 29 ianuarie 2016 la 03:53
    Legătură permanentă

    De un an si ceva experimentez sistemul american de sanatate, sotul se trateaza aici de cancer. Are partea de cea mai buna ingriire, dar pretul platit este foarte mare din pacate. Pentru o zi si o noapte de internare pe nepusa masa, cu toate investigatiile necesare am platit aprox. 9000 $. Ce apreciez cel mai mult, este faptul ca personalul medical te intampina tot timpul cu zambetul pe buze.

    Răspunde
  • 17 aprilie 2016 la 08:36
    Legătură permanentă

    Foarte buna descrierea, aveti talent de povestitor! Sper sa numai ajungeti pe la spitale nici in Sua nici nicaieri:).

    Răspunde
  • 3 octombrie 2016 la 12:55
    Legătură permanentă

    Sunt de cativa ani in Statele Unite si m-am lovit de sistemul medical de acolo. Trebuie sa spun ca ceea ce spune Elena este cat se poate de real. Nu a exagerat cu nimic nici in plus nici in minus. Am apelat la serviciile medicale pensionar fiind, cu pensie mare pentru Romania dar foarte mica in Statele Unite. Am facut o operatie cu cateva luni inainte de a deveni rezident permanent la cel mai bun spital din Chicago, privat. Si n-am platit niciun leu. Medicul care a fost o somitate a spus ca el nu are nicio pretentie si in baza unei cereri prin care am aratat ca de fapt eu eram programata sa fiu operat dupa ce as fi obtinut rezidenta permanenta insa pentruca a intervenit o criza care nu putea fi ignorata , interventia chirurgicala nu mai putea fi amanata. Si n-am platit nici un dolar. Au un fond pentru cazuri deosebite si daca stii sa argumentezi cererea, se lasa convinsi. Am beneficiat de un tratament cum nici nu imi puteam imagina ca se poate. In timpul operatiei s-a dat un telefon ficei mele sa o asigure ca totul merge bine. Apartinatorii asteptau intr- sala mare, cu fotolii de piele, foarte elegant si aveau la dispozitie, sucuri, cafea de mai multe feluri, fursecuri. Medicii se comportau incredibil. A iesit un medic japonez din sala de operatie si s-a apropiat de sustinatorii celui operat de el cu palmele lipite, s- a plecat in fata lor si a dat relatii cu privire la rezultatul operatiei. Pe mine m-au dat gata pentruca eram obisnuit cu sistemul din Romania.

    Răspunde
  • 14 ianuarie 2017 la 10:06
    Legătură permanentă

    Ma gandesc un salariu mediu cat e? De ex un om cu studii medii, vanzator, instalator, sofer autobuz, lucrator la banca, cu studii superioare latura economie ca la noi gem ase, deci tot in banci, etc cat ia ? Dupa ce platesti impozit, dari, asigurari cat iti ramane net ptr masa si utilitati casa (caldura, lumina, impozit cada, telefon, etc ) ? De unde sa ai 600 dari lunar ? Banui ca salariu net ar fi un 1500-1800 parai ? Pai daca dai 600 pe asigurarr mai ca lumea, mancare, utilitati iti ajunge ? De ce nu exista nimic gen socialism acolo ? Cum argumenteaza ei lipsa de grija ptr cetateni? Adica ce motiv baga ptr asta, cum de ii voteaza oamenii pe aia asa ? Cum sa coste o zi si o noapte 9000 ? Daca trebe sa faci o operatie pe inima dupa un infarct si stai un 10-14 zile cu tot tot cat dai ? De unde dracu dai ? Ca eu nu inteleg, de unde profit daca pui pret exagerat ? Ca majoritatea au salarii medii, putini au bani multi. In Germania e sistem cum ca fiecare plateste automat din salariu i se opreste asig medicala din salariu in functie de venit, dar toti beneficiaza de aceleasi conditii, e un 10 euro coplata zi spitalizare, in rest e gratis tot, deci nu ai n asigurari, au facultati gratuite, au sist social f bun, nu ai de munca iti da sa stai undeva, platesx ei chiria si caldura, iei bani de masa si din aia mai platesti tu lumina si tel, daca nu ai de munca iei bani la infinit si in caz ca nici fortele de munca nu pot oferi, dezavantaj la sanatate, profesionalism medici si cum te trateaza e mai prost ca im sua. De ce au frica de dependenti de farmaceutice medicii daca le iau pe banii mei ?

    Răspunde
  • 5 mai 2017 la 23:18
    Legătură permanentă

    Am tot citit mult laudatul sistem de sanatate din SUA si ma apuca rasul cand vad cate elogii i se aduc , in SUA majoritatea oamenilor nu-si permit sa aibe asigurare medicala , in SUA majoritatea oamenilor sunt speriati de plata serviciilor medicale mai ceva ca de un razboi , in SUA statul face adevarate ,, afaceri ,, cu colosii farmaceutici pe spatele muritorului de rand , fara ca omul sa aibe nici un cuvant de spus , cunosc persoane care cchiar daca castiga binisor peste nivelul salariatului de rand , nu-si permit sa-si faca asigurare medicala , sau prefara sa nu faca decat sa plateasca sume exorbitante , In SUA se fac adevarate experiente medicale pe seama muritorului inocent fara ca statul sa ridice nici un deget in apararea propiilor cetateni ( ca de altfel in toata lumea , asta vis a vis de fabricantii de medicamente ) in SUA vaccinurile au provocat cele mai multe cazuri de autism si alte nenorociri la copii fara ca statul sa intervina si sa stopeze vaccinurile respective …. am un unchi care multumea lui D-zeu ca la ajutat sa ajunga in america , asta in urma cu circa 20 de ani , la ora actuala e in pensie , sa intors in romania , si-a vandut casa , camionul , tot , tot … si-a pus la vapor ce a mai avut , sa urcat in avion si fuga la romania …. In SUA criminalitatea e atat de ridicata incat te ingrozesti ce poti pati pe unele strazi , Asa ca nu are rost sa ne imbatam cu apa chioara …. https://www.youtube.com/watch?v=U7z_izM9FEQ — un link pemtru cei care inca mai cred in povestile despre america

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *